Interviu cu NICOLAE TIMOFTI despre Acordul de Asociere cu UE, presiunile Rusiei, diferendul transnistrean, LIMBA MOLDOVENEASCĂ şi reforma justiţiei

noiembrie 12th, 2013
Sursa: presedinte.md

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, într-un interviu acordat reporterului TVR Marian Voicu, vorbeşte despre diferendul transnistrean, Uniunea Euroasiatică, limba moldovenească, reforma justiţiei şi despre alte probleme importante cu care se confruntă ţara noastră.

Domnule președinte, asistăm în această perioadă la gesturi ferme de solidaritate și de susținere din partea cancelariilor europene pentru opțiunea europeană a Republicii Moldova. Zilele acestea, Chișinăul este plin de oficiali europeni. Perioada rămasă până la summit-ul de la Vilnius este foarte scurtă. Din punctul dumneavoastră de vedere, mai pot apărea surprize în această perioadă?

Nicolae Timofti: Noi trebuie să fim gata pentru orice surprize, dar, personal, sunt convins că vom reuși să ajungem cu bine la Vilnius, la parafarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Recent, președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, afirma: „Sper că Ucraina şi Republica Moldova, spre deosebire de Armenia, vor rezista presiunilor Rusiei”. În afară de  embargoul asupra importului de vinuri, mai există alte presiuni din partea Rusiei asupra Republicii Moldova?

Nicolae Timofti: Referitor la embargoul instituit de Federaţia Rusă, privind interdicţia de a comercializa vinurile noastre pe piaţa rusească, noi am mai trecut prin astfel de situaţii. Cred că nu sunt cele mai bune măsuri „prietenești” din partea unor state față de alte state, în cazul nostru fiind vorba de măsuri ale Rusiei față de Republica Moldova. Se pot invoca diferite motive, precum cele tehnice sau de calitate, însă faptul că au fost blocate acorduri comerciale vorbește despre iresponsabilitatea celor care fac acest lucru.

Au existat și declarații ferme ale oficialilor ruși, cea mai recentă fiind a lui Vladimir Cijov, reprezentantul permanent al Rusiei la UE, care spunea că, odată cu parafarea acordului la Vilnius, șansele de a adera la Uniunea Euroasiatică, la această Uniune Vamală, sunt, practic, nule. Care ar fi consecinţele, pentru Republica Moldova?

Nicolae Timofti: Când aud astfel de declarații, mă miră faptul că aceste state, pe care le reprezintă persoanele care fac aceste afirmații, au relații foarte bune cu țările UE, atât economice, cât și politice. Dacă Republica Moldova va deveni membră a UE, atitudinea noastră față de aceste țări nu o să se schimbe. Aderarea noastră la UE nu va afecta nicidecum relațiile noastre bilaterale cu Rusia sau cu alte țări membre ale Uniunii Vamale. Unii politicieni ne prezic un viitor dezastruos dacă aderăm la UE și nu la așa-numita Uniune Euroasiatică. Însă eu cred în ceea ce este, iar UE există. Suntem doriți și, cel mai important, noi ne dorim să fim în familia țărilor europene, unde se respectă regulile jocului în relațiile interstatale, unde sunt respectate drepturile omului. Iar eu doresc ca cetățenii Republicii Moldova să devină membri ai unei țări care face parte din UE.

Pe de altă parte, trecând la situația internă, comuniștii se bucură de o vizibilă creştere în sondajele privind intenția de vot. Ca președinte al statului, cum veți administra o eventuală deviere de la traseul european, în cazul în care comuniștii vor forma viitorul guvern?

Nicolae Timofti: Eu sunt convins că, prin acțiunile noastre concrete, vom convinge cetățenii că traseul nostru este ales corect. În ceea ce privește revenirea comuniștilor la putere, eu cred că aceștia nu vor reveni, pentru că cetățenii vor simţi schimbările pozitive chiar în viitorul  apropiat. În ultimul timp, comuniștii manifestă o atitudine ostilă față de cursul ales de Republica Moldova. Pentru a descuraja populația, comuniștii întreprind anumite acțiuni contrare nu doar cursului nostru european, dar și legilor statului. Dacă vor schimbări, atunci să le facă doar în cadrul legal, prin alegeri. Comuniștii au distrus destul în anii în care s-au aflat la guvernare. Au distrus industrii, biserici și tot ce ne este aproape de suflet, de existența noastră aici ca popor. Astăzi, aceștia încearcă să șteargă din imaginea pe care și-au creat-o prin distrugere.

Vorbeam de optimismul europenilor. Comisarul european pentru extindere, Štefan Füle, a spus că își dorește ca Republica Moldova să semneze în cel mult un an Acordul de asociere. Pe de altă parte, există semnale clare că trebuie rezolvate anumite chestiuni, cum este cea a Transnistriei, de exemplu. Este greu de imaginat că Moldova va semna și va beneficia de Acordul de liber schimb și de Liberalizarea regimului de vize atât timp cât chestiunea Transnistriei nu este rezolvată. Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, a precizat că, în ceea ce privește soluționarea diferendului, toate opțiunile sunt ale Moldovei. Care sunt, așadar, opțiunile Republicii Moldova în ceea ce privește chestiunea transnistreană?

Nicolae Timofti: Este o problemă veche, pe care eu o apreciez ca fiind una artificială, creată pentru Republica Moldova, în vederea menținerii influenței în această zonă, în această țară. Desigur, ea va fi rezolvată, dar va fi rezolvată atunci când cetățenii vor înțelege că sunt mințiți. O parte deja dau semne că înțeleg acest lucru și noi sperăm că, dacă ne vom pregăti bine, vom semna Acordul de asociere. Noi nu semnăm numai pentru malul drept al Nistrului, ci pentru Republica Moldova, în numele Republicii Moldova și pentru toată populația din țară.

Nu există presiunea pentru a găsi repede o soluție, pentru ca Republica Moldova să semneze Acordul de asociere?

Nicolae Timofti: Chestiunea este, de asemenea, cunoscută și discutată cu partenerii europeni, iar ei știu foarte bine despre existența presiunilor și folosirea situației în care ne aflăm cu privire la hotarul cu Ucraina, care nu este controlat de  către puterea constituțională. Dar eu sunt convins că și ucrainenii, care speră să semneze chiar înaintea Republicii Moldova Acordul de asociere, la Vilnius, iar eu cred că acest lucru se va întâmpla, îi va obliga moral și, deja, legal, să respecte anumite reguli impuse de UE.

Dar Republica Moldova va lua măsuri similare pe frontieră?

Nicolae Timofti: Împreună cu Ucraina, vom discuta această problemă și sunt sigur că sunt posibilități de a controla această frontieră, sub aspectul respectării drepturilor omului, fiindcă este vorba de cetățenii care locuiesc în Transnistria și cei care nu trăiesc acolo, dar au acces liber pe teritoriul Republicii Moldova. Acest control trebuie legalizat și trebuie stabilit un mecanism, ca să-i diferențiem pe cei care sunt cetățeni ai Republicii Moldova, dar locuiesc permanent în Transnistria, și cetățenii altor state care vin la noi și circulă pe teritoriul republicii.

Dar ce soluții constituționale va găsi Republica Moldova? Kievul și Moscova au produs nenumărate scenarii privind o Moldovă federală, cu Transnistria și Găgăuzia ca entități separate. Recent, Mihail Formuzal, bașcanul Găgăuziei, a făcut declarații radicale, susținând un astfel de scenariu. Care va fi soluția constituțională? O Moldovă federală, o Moldova așa cum este acum sau desprinderea Transnistriei? Opinia publică vorbește despre tot felul de soluții.

Nicolae Timofti: Opinii sunt diferite, dar noi avem o constituție, care prevede că Republica Moldova este stat unitar, suveran și independent. Iar noi o să păstrăm aceste criterii și de la ele o să pornim pentru a rezolva toate problemele. Vom porni de la suveranitate, independență și interesul nostru național.

Care poate fi viitorul unui parteneriat al Moldovei cu UE atât timp cât în Transnistria staționează rămășițele Armatei a 14-a, iar Tiraspolul funcționează ca o administrație a unei republici nerecunoscute?

Nicolae Timofti: Noi suntem apărați de dreptul internațional, fiindcă această armată se află contrar normelor dreptului internațional și acordurilor noastre bilaterale. O astfel de situație poate să existe, dar doar temporar și sunt sigur că, cu ajutorul statelor UE și al comunității internaționale, această problemă va fi rezolvată, cu respectarea drepturilor Republicii Moldova, fiindcă noi avem dreptul să nu avem armate străine pe teritoriul nostru, fiind o țară neutră.

Dar credeți că este nevoie ca Moldova să găsească o soluție până la semnarea Acordului de asociere?

Nicolae Timofti: Ar fi bine să găsim o soluție până la semnare.

UE condiționează semnarea Acordului de asociere de găsirea unei soluții pentru problema transnistreană?

Nicolae Timofti: Nu. Nu au fost puse astfel de condiții. Dar sunt alte condiții, de respectare a drepturilor omului, care depind de puterea legală a Republicii Moldova, de conducerea de astăzi și de hotărârile care sunt adoptate de Parlament, de guvern, de justiția noastră. Asta este important. Desigur, este important ca noi să reușim să îi convingem pe partenerii noștri ruși să-și retragă armata de pe teritoriul nostru.

Dacă depinde de ruşi, este greu de crezut că Rusia va lua o astfel de măsură în beneficiul viitorului european al Republicii Moldova.

Nicolae Timofti: Numai de Rusia depinde, fiindcă aceasta este armata lor. Dar eu cred că o să se schimbe atitudinea Rusiei față de problema respectivă.

Pe ce vă bazați?

Nicolae Timofti: Pe faptul că sunt deja hotărâri adoptate de către instituții internaționale. În 1999, la Istanbul, OSCE a luat hotărârea ca Rusia să-și retragă armata. Eu cred că această hotărâre va fi dusă la bun sfârşit, sub controlul acestor organizații internaționale și al mecanismelor care există în acest domeniu.

Una dintre problemele ridicate de UE este aceea privind reforma în justiție. A existat și în România o astfel de chestiune. Opinia publică vorbește aici de confiscarea justiției de către oameni politici și oameni de afaceri. Cât de reală este această problemă și care sunt soluțiile?

Nicolae Timofti: Eu cunosc corpul judecătoresc și pot spune că acesta nu este mare, comparativ cu cel din România. 470 de judecători nu sunt mulți. Componența se schimbă, iar noi vom găsi mecanismele prin care să excludem judecătorii care nu vor să respecte regulile legale, de comportament, în interesul Republicii Moldova și al legalității drepturilor omului.

Dar credeți că Procuratura își face treaba?

Nicolae Timofti: În privința Procuraturii, mi-am spus opinia și o mențin – în domeniul Procuraturii mai este de lucru. Ne-am luat angajamentul să modificăm legislația privind Procuratura astfel încât acest organ de drept să lucreze în interesul omului, independent și să nu fie folosit ca un instrument de influență a politicului. Dar vreau să vă spun că nu am reușit să ducem până la sfârșit acest lucru.

Să trecem la relațiile bilaterale româno-moldovene, care sunt privite în această perioadă prin prisma sprijinului pe care România îl acordă opțiunii europene a Republicii Moldova. Moscova și Kievul au atitudini diferite în ceea ce privește acest sprijin, care este mai mult sau mai puțin consistent, vă las pe dumneavoastră să decideți. Recentele declarații ale lui Rogozin, reprezentantul special al Rusiei pentru Transnistria, sunt extrem de dure. A existat și o reacție din partea președintelui Băsescu și din partea dumneavoastră. În timp ce Kievul este mai moderat, prin vocea ministrului său de externe, care spune că relațiile româno-moldovene sunt atributul strict al Chișinăului și al Bucureștiului. Cum vă explicați că destinele celor două state, Moldova și România, sunt asociate permanent de către Kiev și Moscova?

Nicolae Timofti: Această schimbare este normală, fiindcă viața nu stă pe loc, așa cum am mai spus-o nu o singură dată. Suntem permanent într-o creștere și dezvoltare și iată că acest fapt vorbește că și Ucraina și Rusia înțeleg că, fiind două state românești, sunt două state care au mult în comun, în același timp ele sunt state independente, suverane, care își construiesc relațiile bilaterale în baza normelor dreptului internațional.

Credeți că relația româno-rusă este influențată de chestiuni precum existența celor două mitropolii de aici, a Moldovei și a Basarabiei, de chestiunea transnistreană, de legea românească privind redobândirea cetățeniei române pentru cetățenii moldoveni? Lucrurile acestea contează în relația bilaterală a Bucureștiului cu Moscova?

Nicolae Timofti: Eu nu o să dau o apreciere relațiilor bilaterale ale altor state, însă este clar că undeva se iau în considerare și relațiile și datele istorice ale altor state. Astfel, când Rusia stabilește relații cu România, probabil, ia în considerare și aceste momente despre care ați vorbit dumneavoastră.

Domnule președinte, să discutăm despre celebrul articol 13 din Constituția Republicii Moldova, cel care statuează că limba de stat este limba moldovenească. Lingviștii de pe ambele maluri ale Prutului au ajuns la aceeași concluzie de mult timp: limba moldovenească nu există, este o ficțiune. Asistăm la un paradox – o limbă care nu este recunoscută de oamenii de știință este totuşi limba unui stat. Nu știu dacă mai există situații asemănătoare în lume. Pe de altă parte, dumneavoastră sunteți garantul Constituției și al acestui articol 13, dar sunteți și cetățean, aveți și o părere proprie.

Nicolae Timofti: Mi-am spus nu o singură dată părerea privind această problemă. Eu, ca garant al Constituției, sunt obligat să respect normele constituționale dar, în același timp, o spun deschis, așa cum cred eu – noi vorbim limba română. Această prevedere în Constituție a fost adoptată într-un anumit context politic și eu am vorbit cu oamenii care au votat această Constituție și acest articol, fiindcă s-a discutat foarte mult în jurul acestei probleme. Ei recunosc că nu au înțeles până la sfârșit importanța acestei probleme și că, într-adevăr, au votat din motive pur politice, nu în baza adevărului și a științei. Rămâne numai o speranță legală, constituțională: cândva, când o să ajungă la o concluzie majoritatea populației cu privire la adevărul istoric și științific, vor introduce și modificarea respectivă. Astăzi, însă, noi suntem obligați să discutăm, să respectăm un neadevăr. Așa-i soarta, așa-i viața.

Totuși, zilele acestea se întâmplă niște lucruri care sunt legate de acest articol 13. Declarațiile găgăuzilor, de exemplu, care spun că elevii ar trebui să învețe limba moldovenească, nu limba română. În Ucraina, de asemenea, există două minorități – română și moldovenească, care învață limbi diferite, care au drepturi diferite. Adică se produc efecte care în timp pot avea efecte dezastruoase, cel puțin pentru minoritatea românească din Ucraina.

Nicolae Timofti: În Constituția noastră scrie că este vorba despre limba moldovenească, dar majoritatea absolută  a oamenilor care au o pregătire bună și cunosc adevărul istoric și științific o numesc limba română și nimeni nu îi pedepsește, nimeni nu îi condamnă. Este o libertate a omului, să gândească așa cum crede el. Am spus și repet că se va ajunge la legiferarea adevărului cu timpul. Trebuie să înțelegem că trebuie să trăim pe adevăr, nu pe minciună, și atunci când o să înțelegem profund acest lucru, o să ajungem la situația când se va adopta și o constituție bazată pe știință, pe adevăr, și va dispărea această problemă. Referitor la Comrat, ministrul nostru al învățământului a declarat deja că ceea ce se întâmplă este contrar legii. Această problemă va fi studiată și i se va da o apreciere cuvenită, însă eu știu că în școală se studiază programa stabilită de Ministerul Învățământului al Republicii Moldova și nu de un organ care nu are această competență. Hotărârea luată la Comrat nu face bine elevilor din Găgăuzia.

Paradoxal, de data aceasta, oamenii politici din Găgăuzia au legea de partea lor.

Nicolae Timofti: Așa este, dacă discutăm despre ce este scris în Constituție, dar noi avem și legi care obligă ca în programa școlară să se studieze limba română, nu moldovenească.

Dar Constituția este suverană…

Nicolae Timofti: Nu, asta apreciază Curtea Constituțională și alte instituții, dar nu un organ local.

Va fi sesizată Curtea Constituțională?

Nicolae Timofti: Se va vedea pe parcurs, dar știu că a fost înaintată o sesizare referitoare la limba română și o să vedem care va fi hotărârea Curții.

Domnule președinte, haideți să facem un exercițiu de imaginație, nu neapărat de promovare a vinurilor moldovenești, ci a Moldovei, în general. Ce destinație turistică din Republica Moldova ați recomanda românilor din dreapta Prutului să viziteze? Iar dumneavoastră, personal, ce loc din România vă place mai mult?

Nicolae Timofti: Sunt locuri frumoase în Republica Moldova: Orheiul Vechi, Cetatea Soroca, Cricova. În România, cele mai puternice sentimente le-am avut când am ajuns la Putna și am atins mormântul lui Ștefan cel Mare. Am simţit legătura noastră istorică și existența noastră ca popor pe acest pământ. Pe ambele maluri ale Prutului, trebuie să lucrăm în interesul nostru național, al României și al Republicii Moldova. Trebuie să ne ajutăm și să ne susținem reciproc în toate cele bune pentru poporul nostru. Prin aderarea noastră la UE, noi o să ne apropiem și mai mult, fiindcă o să trăim în baza acelorași reguli și legi. Acest lucru ne dă posibilitatea să ne apropiem și mai mult, fără declarații din acestea, patriotice, care nu au susținerea reală a timpului de astăzi. Trebuie să fim calmi, însă să nu uităm cine suntem, de unde pornim și ce dorim.

Sursa: presedinte.md



Comments are closed.

Alte articole