Interviu cu Vasile Bumacov despre „Moldova – ţară agrară”, preţuri în 2013, ce trebuie să cultive moldovenii ca să facă bani şi tehnica viitorului – NO TILL

ianuarie 28th, 2013

Moldovenii au două mari probleme: nu au abilitatea de a promova şi sunt mari meşteri la discreditarea ţării, a produselor autohtone. Despre aceasta ne vorbeşte în cadrul unui interviu pentru EPRESA ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, Vasile Bumacov.

 

Ministrul ne spune care sunt sectoarele de agricultură cu cele mai mari venituri şi cu cele mai mari pierderi din anul 2012.

 

Bumacov ne mai oferă detalii despre Strategia de irigare la nivel de ţară, relaţia cu statele din CSI şi ce plante trebuie să cultive agricultorii noştri pentru a obţine profituri cât mai mari.

 

Acestea, dar şi alte declaraţii, le citiţi în interviul de mai jos:

 

 

 

EPRESA: Cum a fost anul 2012 din punct de vedere al afacerilor în agricultură?

 

Vasile Bumacov: Dacă să facem abstracţie de la ceea ce au făcut agricultorii, anul a fost unul poate dintre cei mai complicaţi. Seceta din această toamnă nu a permis oamenilor să prelucreze pământul şi nu s-au putut pregăti pentru 2013.

 

La începutul anului 2012 am crezut că vor exista probleme doar cu cerealele care au fost afectate de secetă, dar au urmat cele mai mari temperaturi din istorie cu consecinţe grave. Pentru prima dată, ţara noastră a pierdut circa 2/3 din porumb, jumătate din floarea- soarelui, pierderile au fost colosale.

 

Noi am oferit ajutor persoanelor deţinătoare de animale mulgătoare. Dacă apare o problemă la păsări, timp de un an e posibil de a restabili pierderile. Însă, o lovitură în sectorul vitelor mari cornute nu poate fi restabilit nici în 4-5 ani. Din acest motiv am avut nevoie urgent de ajutor. Circa 12 milioane de lei au fost distribuite la 24 de mii de persoane deţinătoare de vaci mulgătoare, ajutoare primite de la Franţa, Italia şi Polonia. Ajutoare distribuite nu doar vitelor, ci şi ovinelor, căprinelor.

 

Patru raioane au beneficiat de ajutor în formă de grâu semencier, datorită ajutorului primit de 100 de tone din România şi 200 de tone din Ucraina. Toţi cei care au semănat un hectar de grâu, toamna, au primit câte 119 lei. E prima tranşă de ajutor. Acum, în 2013 vor primi a doua tranşă. 15 raioane care au avut cele mai mari pierderi din cauza secetei, vor beneficia de încă 22 de milioane de lei. Iar cei care vor cultiva porumb, în luna mai vor primi 90 de milioane de lei şi cele 400 de milioane de lei din subvenţionare.

 

Ajutat trebuie cel care are nevoie. Ţările care ne-au oferit ajutor, au trimis experţi pentru a evalua pierderile. Uniunea Europeană a venit cu o ofertă de 50 de milioane de euro, 5 milioane din donaţii şi Banca Mondială cu o propunere de 112 milioane de euro.

Fermierii, datorită susţinerii care au avut-o până în 2012 şi încrederii că vor primi ajutorul care i-a fost promis, au reuşit să depăşească această criză colosală.

 

EPRESA: Cum va influenţa îngheţul şi seceta preţurile din acest an şi care vor fi acestea?

 

Vasile Bumacov: E mijloc de ianuarie, nu s-a întâmplat nimic catastrofal, produsele alimentare nu s-au scumpit, preţurile nu au crescut esenţial şi pâine avem. S-au semănat cu 50 de mii de hectare de grâu mai mult ca anul trecut, avem 325 de mii de hectare de grâu. Şi dacă vom aveam umiditatea necesară, va fi un an prosper.

 

Noi am crezut că vom avea o mare problemă în privinţa scumpirii produselor alimentare, dar o dată ce a fost o secetă atât de teribilă iar consumul rămâne acelaşi – nu avem de ce să ne facem griji. Agricultorii s-au mobilizat şi au o ofertă destul de bună. Nu au crescut preţurile, iar dacă vor creşte – este un proces normal. Sunt nişte mecanisme care trebuie privite normal din punct de vedere al economiei de piaţă. Dacă vine iarna şi s-au scumpit lactatele nu e nimic straniu. Dacă s-ar scumpi cu 30 %, atunci ar fi un dezastru, dar dacă cu 3 % este un lucru normal.

 

Schimbările la preţuri sunt sub aşteptările noastre. Potenţialul sectorului agricol, după investiţiile care au fost în ultimii ani, este destul de bun. Dacă într-un an, când am avut cea mai drastică secetă din istorie, noi nu am rămas fără pâine, carne, iar preţurile se măresc cu 3-4 %, înseamnă că potenţialului sectorului agro-industrial este destul de mare.

 

EPRESA: Ce sector din agricultură a avut cele mai mari profituri şi care a avut cele mai mari pierderi în acest an?

 

Vasile Bumacov: Cele mai mari pierderi le-am avut la porumb. Dacă în 2011, noi am recoltat 1,4 milioane tone de porumb, anul acesta am pierdut un milion de tone de porumb. Avem pierderi mari la floarea-soarelui, la sfecla de zahăr şi la grâu.

 

Dacă în 2012 am avut pierderi foarte mari în sectorul vegetal, atunci în sectorul zootehnic nu au fost înregistrate pierderi. Sectorul zootehnic s-a menţinut, dar ecoul acestei secete va influenţa acest sector în 2013. Noi trebuie să facem tot posibililul ca să ajutăm acest sector. Din acest motiv, anul acesta am mărit suportul de subvenţionare la fermele zootehnice pentru a minimaliza impactul de anul trecut.

 

EPRESA: Cum va afecta îngheţul şi seceta culturile în 2013? Ce vor întreprinde autorităţile pentru a diminua efectele acestora?

 

Vasile Bumacov: Ministerul nu este o instituţie de binefacere, dar o structură a statului responsabilă de elaborarea politicilor în domeniu. Ministerul vine la Guvern cu propuneri despre cum trebuie să fie fondul de subvenţionare, cum să fie susţinută agricultura. Nu putem susţine orice.

 

Anul acesta, am venit cu un nou program de subvenţionare, în care am inclus adiţional trei măsuri de subvenţionare şi am revăzut unele măsuri în favoarea sectorului zootehnic. Am diminuat susţinerea celor care procură tehnică pentru că am reuşit să procurăm foarte mult utilaj modern şi am decis să trecem şi la alte domenii. Am introdus irigarea, defrişarea şi consolidarea domeniului. Noi promovăm politici spre care putem atrage bani. Am lansat proiectul Agricultura Competitivă a Băncii Mondiale de 26 milioane de dolari.

 

 

EPRESA: Ce utilaje tehnice şi tehnici de prelucrare trebuie să folosească agricultorii pentru rezultate mai bune?

 

Vasile Bumacov:  Există anumite tehnologii, doar că ele sunt costisitoare şi trebuie implementate insistent, gradual şi fără schmbări de politici. Una din politicile Ministerului Agriculturii este implementarea tehnologii no till sau fără arat. Din punct de vedere tehnic, tehnologia no-till prevede semănarea culturii agricole fară a utiliza proceduri de discuire, cultivare sau pluguire adâncă a stratului fertil de sol. Astfel se diminuează considerabil numărul de proceduri necesare semănării şi respectiv costurile economice, iar fertilitatea solului se conservează în timp.

Noi trebuie să ne debarasăm de plug. Acolo unde cultivăm porumb, grâu, orez, floarea-soarelui – nu trebuie folosit plugul. Pentru că acesta usucă şi distruge solul, sporeşte de două ori cheltuielile.

Pe data de 5 februarie va avea loc premierea celor 19 pioneri care deja au implementat această tehnologie şi au rezultate foarte bune. Noi am mărit substanţial subvenţionarea tehnicii no till, oamenii care cumpără tehnică no till sunt stimulaţi.

Timp de 60 de ani, această tehnică a fost ignorată, dar astăzi este la nivel de politică de stat, de Guvern şi de minister.

 

EPRESA: Cum veţi informa populaţia despre tehnologia no till?

 

Vasile Bumacov: Noi deja informăm insistent şi stimulăm cu ajutorul subvenţiilor. Avem seminare şi echipe care merg în SUA, Ucraina, România pentru a studia această tehnologie.Am prezentat pe 31 iulie o Strategie de irigare la nivel de ţară. Noi fără irigare nu avem viitor. Apă pentru irigare avem, Nistru şi Prut au o apă excelentă pentru irigare, dar trece pe alături.

 

Vom recurge degrabă la o schimbare în Legislaţie care va permite folosirea apelor subterane la irigare, lucru interzis acum. Nu cred că avem motive să interzicem folosira apelor din puţurile adânci pentru irigare.

 

EPRESA: Moldova – ţară agrară. Se potriveşte acest statut ţării noastre?

 

Vasile Bumacov: Toată viaţa mi-am dorit ca această ţară să fie industrială, dar în contextul în care a avut loc destrămarea Uniunii Sovietice, industria a fost scoasă din ţară şi ne-am trezit într-o ţară agrară, cu părere de rău.

 

Dar dacă analizăm ceea ce se întâmplă astăzi în lume, vom observa cât de importantă este asigurarea populaţiei cu produse agro-alimentare. Multă lume este înfometată, iar în câţiva ani vom fi cu 2 miliarde mai mulţi.

 

M-am întors săptămâna trecut de la Summitul Miniştrilor Agriculturii de la Berlin. Fiind o ţară agrară suntem, totodată, o ţară nobilă. Suntem o ţară care exportă produse agro-alimentare şi contribuim la diminuarea foametei în lume. De aceea Republica Moldova nu trebuie să fie complexată de faptul că este o ţară agrară. Şi eu aş dori ca la noi să fie o industrie mai dezvoltată şi ca agricultura să aibă o pondere mult mai mică în PIB, dar trebuie să fim realişti, să ştim unde avem potenţial. Când spunem Republica Moldova, ne gândim la vin , mere, nuci, struguri.

 

Dacă am lua zece branduri cu care Republica Moldova se poate mândri, atunci şapte din ele ar fi din domeniul agriculturii. Jumătate din exporturile ţării noastre sunt din domeniul agricol. Asta este o mare bogăţie.

 

EPRESA: Agricultorii din Republica Moldova cultivă o diversitate mare de legume şi fructe. Care din aceste culturi sunt cele mai întrebate pe piaţa din Moldova şi care în exterior?

 

Vasile Bumacov: Tot ceea ce produce Republica Moldova este întrebat. Dacă noi am avea astăzi soia, noi pe toată am vinde-o, fiindcă ţara noastră nu permite cultivarea culturilor genetic modificate. Lumea vrea să consume totul natural. Strugurii noştri sunt gustoşi, vinurile noastre sunt excelente şi avem un potenţial foarte mare. Pe intern, noi bem foarte multe lucruri falsificate, în loc să bem un pahar de vin care este bun pentru sănătate, e plăcut şi e în interesul ţării.

Carnea noastră este foarte bună pentru că hrănim animalele cu cereale. Produsele noastre agro-alimentare sunt naturale. Avem cereri mari la nucă în Franţa şi nu putem acoperi cererile, la fel se întâmplă cu prunele în Germania.

Noi avem două mari probleme: nu avem abilităţi de promovare a produselor(abilitatea de a promova) – de a ambala frumos şi suntem mari meşteri la discreditarea ţării, produselor autohtone şi ştim să ne murdărim unii pe alţii.

Dacă ne-am învăţa să ambalăm şi să promovăm frumos produsele noastre, am avea un avantaj foarte mare. Moldova are peste două milioane de hectare de pământ, cel mai fertil din Europa. 14 ţări din UE au mai puţin teren agricol decât Moldova. Noi suntem o putere agricolă.

 

EPRESA: Care sunt cele mai cultivate plante pe solurile din Moldova şi ce plante trebuie să cultive agricultorii noştri pentru a obţine profituri cât mai mari?

 

Vasile Bumacov: Dacă vorbim de suprafeţe, atunci e vorba de cereale. Dar noi considerăm că viitorul ţării nu sunt cerealele, pentru că ele trebuie cultivate acolo unde nu avem irigare sau acolo unde e necesară rotaţia culturilor. Viitorul ţării este agricultura de valoare înaltă – pomuşoarele, legumele, fructele, vinul, strugurii. Cu ele putem obține de zeci de ori mai mult decât cu porumbul şi grâul.

 

Dacă ai strâns un hectar de grâu şi ai trei tone de grâu, cu 3 lei kg obţii 9000 de lei. Dar dacă ai strâns 50 de tone de cartofi şi îi vinzi cu 3 lei, faci 150.000 de lei. Noi trebuie să ne direcţionăm spre ceea ca dintr-un metru pătrat să obţinem maximă eficienţă. Investiţiile sunt mari, dar în schimb şi veniturile sunt substanţiale.

 

Totodată, acest lucru nu înseamnă că noi trebuie să mergem dintr-o extremă în alta. Noi avem nevoie şi de una şi de alta. Avem nevoie să plantăm viţă-de-vie de tehnologie nouă, livezi, căpşuni, pomuşoare, legume; să conservăm, să procesăm, să răcim. Noi avem nevoie de această industrie, să o dezvoltăm şi din acest motiv o subvenţionăm.

 

Dacă vom susţine insistent cerealele, atunci va trebui să alungăm lumea din ţară. Un singur tractorist poate să prelucreze mii de hectare de grâu, dar pe mii de hectare de livadă se pot crea mult mai multe locuri de muncă şi se pot obţine mult mai mulţi bani.

 

EPRESA: Oamenii pleacă peste hotare, pământurile rămân pârloagă, unul din cele mai bune soluri din lume îşi pierde din eficienţă. Cum doriţi să stimulaţi tinerii antreprenori şi nu doar, să prelucreze terenurile agricole?

 

 

Vasile Bumacov: Agricultura este un business foarte bun. Însă, avem o problemă. Cei care ştiu – tac. Iar cei care nu fac agricultură, ascultând mass-media din Republica Moldova se sperie şi fug din ţară. Businessul agricol este foarte profitabil şi nu ai nevoie de sute de hectare. Pe zece hectare de pământ sădeşti viţă-de-vie sau căpşuni, zmeură şi faci un business prosper.

 

 

 

EPRESA: Chiar dacă există subvenţionarea producătorilor agricoli, foarte puţini agricultori din regiunea rurală sunt bine informaţi. Ce veţi întreprinde pentru o informare mai vastă?

 

 

Vasile Bumacov: Când era bunelul meu nu exista nici televizor, nici internet. Oamenii se descurcau foarte bine fără subvenţii şi hrăneau familii de 10-12 copii. Ministerul informează prin toate căile: radiou, televiziune, internet, site-ul Agenţiei de plăţi.

Oamenii noştri nu se interesează, nu se informează. Dacă lumea nu va dori să fie informată nu vom putea face nimic. Oamenii trebuie să se descurce singuri. Noi creăm o ţară de invalizi. Multă lume spune că oamenii noştri nu pot. Ba nu, oamenii noştri pot, dar nu toţi. De ce într-un sat avem doar zece gospodari, iar restul sunt lenoşi? Cel care la 50 de ani nu ştie ce are de făcut, el nici nu are nevoie de ajutor din partea noastră.

 

EPRESA: Anual se organizează zile dedicate anumitor fructe sau legume: Ziua Cartofului, Vinului, Mărului, Gustar. Cât de necesare sunt astfel de zile şi dacă organizarea lor se desfăşoară conform anumitor standarte?

 

Vasile Bumacov: Sunt absolut necesare. O parte din ele sunt deja prevăzute în Legislaţia ţării: Ziua Vinului, Festivalul Mărului. Ele nu sunt pur şi simplu organizate. Orice societate trebuie să promoveze produsul său strategic. La noi vinul este cel mai strategic, mărul este un produs strategic – este cel mai exportat fruct. Aceste zile sunt parte a planului de promovare şi vom mai organiza şi alte festivaluri.

 

EPRESA: Ce alte festivaluri preconizaţi să organizaţi?

 

Vasile Bumacov: Noi analizăm lista produselor pentru a vedea care este suma la export. Vom organiza zile dedicate nucului, cireşului, mierii, prunelor. Aceasta face parte din politica ministerului – de ajuta ramurile date să se promoveze. Cine nu ar vrea ca copii noştri la şcoală să mănânce câte un măr. Poate multă lume nu ştie, dar să mănânci banane înseamnă să transferi bani altor ţări şi mănânci un produs care este cu mult sub calităţile nutritive ale mărului. Mărul este mult mai sănătos. Trebuie să ţinem cont că anual aruncăm peste hotare şapte miliarde de lei pentru produsele alimentare, pentru că noi nu ştim să ne respectăm pe noi.

 

EPRESA: La ce nivel de colaborare se află Moldova cu statele din CSI?

 

Vasile Bumacov: Noi nu ne-am confruntat cu nicio problemă în ultimii doi ani. Problemele din Rusia, la fructe şi legume au fost rezolvate. Avem peste 250 de companii care exportă, pe când cu puţin timp în urmă erau doar 50 de companii. Exportul de vinuri creşte în majoritatea ţărilor din CSI.

 

Trebuie să înţelegem că noi avem nevoie de această piaţă. Datorită pieţelor din exterior companiile se menţin.

 

 

EPRESA: În ce ţări, Republica Moldova exportă cele mai multe produse şi are cel mai mare profit?

 

Vasile Bumacov: Republica Moldova exportă cel mai mult în ţările din CSI, dar încearcă să se extindă şi pe teritoriul european. Şi anume aceste ţări oferă la moment cele mai mari venituri. Dar ne-am dori să avem o piaţa de alternativă celei din CSI, să nu fim atât de dependenţi de ea. În acest an, exportul în CSI a crescut datorită vinului, fructelor şi legumelor. Iar ceea ce exportăm în UE – cereale nu am avut. Şi din nou a crescut exportul în CSI şi s-a diminuat cel în UE. Totuşi, dorim să exportăm mai mult în UE. Aceasta este o piaţă mai stabilă, o piaţă cu mult mai mulţi bani. Totodată, este şi un criteriu prin care se apreciază calitatea şi competitivitatea produselor noastre.

 

EPRESA: Ce veţi întreprinde pentru a extinde harta de export?

 

Vasile Bumacov: Noi deja întreprindem. Una din acţiunile pe care dorim neapărat să le realizăm, în această primăvară, este semnarea parteneriatul cu Uniunea Europeană, în contextul lansării programului ENPARD – European Neighbourhood Programme for Agriculture and Rural Development. Lucru care va permite nu doar extinderea hărţii de export, ci şi creşterea calităţii produselor pe care le vom exporta. Şase ţări ale Parteneriatului Estic vor beneficia de surse financiare care vor fi alocate din sursele UE 2014-2020 pentru programe în agricultură şi dezvoltare rurală.

 

EPRESA: Cât de curând Republica Moldova va semna acest parteneriat?

 

Vasile Bumacov: Suntem în proces de negocieri cu UE pentru a lansa programul ENPARD. Sperăm că la finele lunii martie acesta să fie deja semnat, iar pentru asta facem tot ce ne stă în puteri.

 

EPRESA: Care sunt priorităţile pentru anul 2013?

 

Vasile Bumacov: În primul rând implementarea Reformei în domeniul Siguranţei Alimentelor; restructurarea şi modernizarea sectorului viti-vinicol; dezvoltarea infrastructurii de piaţă; reorganizarea sistemului de educaţie şi a resurselor de cercetare în agricultură; dezvoltarea sistemului de irigare; implementarea Agriculturii Conservative(No Till); dezvoltarea sectoarelor strategice; fructe, legume lapte, carne şi resurse animale; dezvoltarea de substidii pentru agricultură; promovarea şi suportul folosirii potenţialului de biomasă, implementarea sistemelor informaţionale drept suport pentru fucţionarea lanţului alimentar, formularea şi promovarea politicii de dezvoltare rurală.

 

EPRESA: Ce vinuri din Republica Moldova nu lipsesc din colecţia pe care o deţineţi?

 

Vasile Bumacov: Am o colecţie de circa 1000 de sticle, dintre care 800 de sticle sunt autohtone. În colecţia mea nu lipsesc vinuri din Italia şi Franţa, vinuri cu un gust excepţional.

 

Dar cel mai mult mă mândresc cu vinurile din Republica Moldova. Dacă descopăr un vin care îmi place, neapărat îl cumpăr pentru ca şi el să facă parte din colecţia mea.

EPRESA: Consumaţi doar produse alimentare autohtone sau le preferaţi pe cele importate?

 

Vasile Bumacov: Mă strădui să consum doar produse autohtone, pentru că mâncarea preparată din produsele noastre e cea mai gustoasă şi sănătoasă. Păcat că mulţi din noi cumpără mâncare de import, privându-se de plăcerea de a mânca produse autohtone , crescute pe cele mai fertile soluri din Europa şi fără modificări genetice.

 

EPRESA: Ce sfaturi le-aţi da antreprenorilor din sectorul agricol sau celor care doresc să îşi deschidă o afacere în acest domeniu?

 

Vasile Bumacov: În primul rând, trebuie să ştie clar în ce direcţie vor să activeze. În al doilea rând, trebuie să realizeze că nu vor avea rezultate mari în numai 2-3 ani, acest business necesită timp şi o dată pornit, acesta va prospera nu doar pentru ei, ci şi pentru copiii şi nepoţii acestora.

 

 

Autor: Ana Sîrbu

 



7 Comentarii la “Interviu cu Vasile Bumacov despre „Moldova – ţară agrară”, preţuri în 2013, ce trebuie să cultive moldovenii ca să facă bani şi tehnica viitorului – NO TILL”

  1. grig leo spune:

    Ba,Bunacov,cand vom manca produse autoctone,si nu din Turcia,Ucraina,Pomania,Rusia,Europa,SUA,etc?Mai ridicati fundul din fotoliu,si mars pe campuri,fa irigare,fa fermieri,fa regula in ciobeni si oi!Fa o politie agrara,oamenii nu pot prelucra pamantul din cauza talharilor si oilor,vacilor,caprelor!Pune o lege aspra!Carutasii fura tot de pe campuri!Fa legatura cu primarii satelor si punei-la punct!Milioane probleme nerezolvate,iar tu dormi,ca o scroafa,boule!!

  2. Ion spune:

    Fracțiunea PDM din Parlament a înregistrat un proiect de lege care prevede ca 12 la sută din TVA să rămână la dispoziția producătorilor agricoli, acești bani fiind înregistrați pe conturi speciale și folosiți doar în procesul producției agricole. Iată de ce au nevoie agricultorii. Sperăm că inițiativa PDM va trece !!!!!!

  3. LUKA spune:

    PE VREMEA REJELUI FERDINANT FUNKCIONA POLICIEA AGRARA KALARI PE KAI CONTROLAU AGRICULTURA /

  4. LUKA spune:

    PAMINTUL PRIVATIZAT LA CE TREBUE MINISTRU ORI MINISTER MINCAI PARAZITARI PE CAPUL CARANULUI AJUNJE UN PRESEDINTE ASOCIACIEI DE AGRICULTORI ALES DA NU NUMIT DE FILAT /

  5. dan spune:

    marihuana e bine de creskut in moldova pentru ca altceva nai ce creste preturile la karbiranti mare produsele eftine sa duci uneva inposibil pentru politika lor de doi bani incearka sa duci 2 lazi de rosii in rominiea inposibil mai eftin sa le arunci la vama si intrebare la ce bun sa cresti rosii sa le dai cu 2 lei kilogramu

  6. LUKA spune:

    ПРАВИТЕЛЬСТВО ПРИОБРЕТАЕТ ОРУЖИЕ ЗА СЧЕТ БЮДЖЕТАРАЗНЫЕ АВТОМОБИЛИ ВОЕННЫЕ АКРЕСТЬЯНИН ЗА 100 ИБОЛЬШЕ ЛЕЕВ ПОКУПАЕТ ГРАБЛИ ЛОПАТУ И ВЫ ХОТИТЕ ЧТОБ В СЕЛЬСКОМ ХОЗЯЙСТВЕ БЫЛ СКАЧЁК В ВЕРХ.

Alte articole