Interviu EXCLUSIV cu Dirk Schuebel: Moldovenii vor putea călători în UE timp de 3 luni fără vize

octombrie 15th, 2012

Moldovenii vor putea călători în UE timp de 3 luni fără viză,  după ce Chişinăul va semna Acordul de liberalizare a regimului de vize.

De asemenea, UE propune mărirea perioadei de derogare a termenului de implementare a Acordului energetic cu RM şi găsirea unui compromis cu partenerii ruşi.

Reprezentanţii Uniunii Europene nu consideră corectă decizia de a închide unul din posturile de televiziune din ţară şi speră ca în scurt timp să fie rezolvată această „nelegiuire”.

Acestea dar şi alte declaraţii le găsiţi în interviul realizat cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, ambasadorul Dirk Schuebel. 


EPRESA: La sfârşitul lunii noiembrie la Chişinău va veni preşedintele Comisiei Europene, Jose  Manuel Barroso. Care este scopul vizitei, cu cine se va întâlni şi ce va discuta?

 

Dirk Schuebel: Este foarte important faptul că Jose Manuel Barroso a acceptat să  viziteze Republica Moldova. În cadrul vizitei sale se va întâlni cu liderii ţării şi va ţine un discurs.

 

Cu siguranţă, în cadrul vizitei sale va discuta despre relaţiile bilaterale aflate într-un curs de dezvoltare foarte bun, despre implementarea unor noi reforme care vor avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra societăţii din această ţară, inclusiv asupra guvernării.


EPRESA: Comisarul European pentru Energie, Günther Oettinger, a declarat că Rusia ar şantaja energetic Moldova şi a făcut apel ca Uniunea Europeană să ajute ţara noastră în ce priveşte asigurarea cu resurse energetice. Cum ar putea UE să ajute în acest sens Moldova ?

 

Dirk Schuebel: Eu consider că relaţiile Republicii Moldova cu partenerii săi energetici se îndreaptă spre o direcţie corectă.

 

Propunerea de a mări perioada de derogare a termenului de implementare a acordului energetic cu UE  va fi prezentată în cadrul interministerialei care va avea loc la Muntenegru în data de 18 octombrie. Sper ca membrii comunităţii să reuşească să discute acest subiect,  să găsească un compromis şi pentru partenerii ruşi. Preconizăm ca în urma acestui compromis, Moldova să semneze un contract  pentru acest an sau chiar pentru o perioadă mai lungă.

 

EPRESA: Günther Oettinger a avertizat Moldova precum că “cine părăseşte Comunitatea energetică părăseşte indirect parteneriatul cu UE şi poate deveni următorul Belarus”. Cum ar trebui să procedeze în acest caz Moldova?

 

Dirk Schuebel: Nu, este doar o simplă afirmaţie. Nu avem nici-o îndoială că Moldova trebuie să facă parte din Comunitatea Energetică Europeană.  Nu este primul caz de cerere a derogării termenului de implementare şi noi înţelegem situaţia în care se află Moldova. Vom încerca să găsim o soluţie şi un compromis. Noi am propus o prelungire a datei limită a implementării, considerând asta o soluţie.

 

EPRESA: Moldova doreşte ca în preambulul Acordului de Asociere să figureze clar perspective de aderare a ţării noastre la UE. S-a decis deja asupra acestui aspect?

 

Dirk Schuebel: Noi lucrăm împreună cu guvernul Republicii Moldova în această direcţie, au fost deja pornite careva reforme. Un exemplu ar fi negocierele privind asocierea la UE, inclusiv liberalizarea regimului de vize. Noi suntem deschişi pentru a ajuta R. Moldova în procesul de integrare în UE.

 

EPRESA: Uniunea Europeană are acorduri de asociere cu unele state din zona Magrebului şi chiar cu unele ţări din America Latină. Prin ce se va deosebi documentul semnat de Moldova, în comparaţie cu acordurile de asociere încheiate cu state neeuropene?

 

Dirk Schuebel: Noi avem mai multe acorduri semnate cu diferite ţări şi toate se diferenţiază unele de altele. Pentru Moldova, acordul semnat va oferi o asociere politică şi într-o oarecare măsură o integrare economică pe piaţa europeană.

 

EPRESA: Cum vor resimţi cetăţenii efectele Acordului de Asociere ?

 

Dirk Schuebel: În curind, efectul economic îl vor simţi companiile din Republica Moldova, pentru că vor avea şanse mult mai mari pe piaţa europeană. Desigur, vor trebui să respecte regulile pieţii europene, dar acest lucru este un avantaj. Din moment ce standartele europene vor fi aplicate, va creşte calitatea produsului şi se va crea o concurenţă sănătoasă între mai multe companii. Toate acestea vor genera anumite schimbări, care nemijlocit vor avea un efect pozitiv asupra societăţii.

 

EPRESA: Când moldovenii vor putea călători fără vize în Uniunea Europeană?

 

Dirk Schuebel: În procesul de liberalizare a regimului de vize, Moldova se îndreaptă în direcţia corectă. Începând dialogul în 2010, Uniunea Europeană nu a crezut că deja în 2012 se va trece la pasul al doilea a acestui dialog.

Acum, în mare parte totul depinde de Moldova. Noi vom analiza atent cât de repede se va aproba şi adopta implementarea legii antidiscriminare. Dacă totul va decurge conform rigorilor, sunt convins că Moldova va putea trece la următorul pas în procesul de liberalizare a vizelor.

 

EPRESA: Cine şi cum va putea beneficia de Acordul de liberalizare a regimului de vize cu UE, pe care autorităţile de la Chişinău speră să-l semneze în 2013?

 

Dirk Schuebel: Toţi cetăţenii vor putea călători timp de 3 luni fără viză, desigur aceasta nu va include permisul de a lucra în Europa, aşa cum nu a fost inclus pentru început la toate ţările membre a Uniunii Europene.

 

EPRESA: La Chişinău sunt diferite păreri referitoare la crearea unei zone de liber schimb cu UE. Există şi voci care atenţionează că realizarea acestui Acord va afecta grav producătorul moldovean. În ce măsură este pregătită Moldova pentru o zonă de liber schimb cu UE?

 

Dirk Schuebel: Consider că Moldova este pregătită, ea deja poate exporta multe produse fără anumite tarife de import în UE. Anul trecut a crescut exportul vinului moldovenesc în Uniunea Europeană.
Majoritatea produselor din Republica Moldova sunt de o calitate înaltă şi din acest motiv sunt sigur că ele vor face faţă concurenţilor pe piaţa europeană.

 

EPRESA: Europenii consideră Moldova ca o “poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic”. În ce constă acest “succes”, ori e doar o comparaţie cu celelalte cinci state din Parteneriatul Estic, care au înregistrat mai multe regrese?

 

Dirk Schuebel: Aş vrea să menţionez  faptul că Moldova într-adevăr a făcut un progres enorm în ultimii trei ani, relaţiile cu Europa sunt mai strânse ca niciodată, drept dovadă sunt vizitele regulate ale oficialilor europeni. Însă, Moldova are nevoie de schimbări: reforma în justiţie, lupta cu corupţia şi o serie de schimbări în procesul de facilitare a condiţiilor pentru investitorii străini.

 

EPRESA: Dacă Moldova “este o poveste de succes”, de ce 75% din moldoveni, potrivit ultimului sondaj de opinie publică, cred că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită?

 

Dirk Schuebel: Am încetat să cred în statistici, mai ales că la ultimele alegeri toate statisticile efectuate au fost greşite. Dar înţeleg care este motivul  nemulţumirii acestora – rezultatele reformelor încă nu sunt vizibile. E nevoie de puţină răbdare, schimbările nu se vor vedea peste noapte.

 

EPRESA: Care sunt domeniile în care reformele în Moldova întârzie?

 

Dirk Schuebel: Aşa cum am menţionat anterior, cea mai mare problemă este corupţia, însă, din anumite motive, în ultima perioadă, lupta anticorupţie a stagnat. Desigur, această problemă este direct legată de reforma în justiţie. Până când nu vor fi corect reformate, nu se vor înregistra mari succese şi rezultate. Acest proces a început, câteva instituţii deja îşi fac treaba bine, ca de exemplu Ministerul Afacerilor Interne şi Curtea Supremă de Justiţie. Sper că şi alte instituţii le vor urma calea şi nu vor mai avea loc atacuri raider ca în 2011.

 

EPRESA: La anul Parlamentul European urmează să aprobe bugetul UE pentru următorii şase ani. Veţi propune o creştere a suportului financiar pentru statele din Parteneriatul Estic, în special pentru Moldova, ţinând cont de criza economică din Europa?

 

Dirk Schuebel: Încă nu a fost luată nici-o decizie în legătură cu aceasta, dar Comisia Europeană ar dori o creştere a fondurilor pentru vecinii Europei şi pentru cei din cadrul Parteneriatului Estic. Va fi unul creat special pentru un anumit spaţiu, unde ne-am propus să fie alocate mai multe fonduri. Sunt sigur că Parlamentul European susţinând foarte multe state din cadrul Parteneriatului Estic, va ţine cont şi de situaţia Moldovei.

 

EPRESA: Liderul PCRM, Vladimir Voronin, acuză Uniunea Europeană de duble standarde şi de pasivitate în cazul unor, ceea ce el numeşte – derapaje democratice înregistrate acum în Moldova. Uniunea Europeană trece cu vederea anumite devieri de la normele democratice sau ele nu există?

 

Dirk Schuebel: Noi deja am discutat în privinţa închiderii postului de televiziune  – NIT, lucru care pe care nu îl considerăm corect. Noi am urmărit cu atenţie procedura juridică şi regretăm faptul că cererea de redeschidere a postului a fost respinsă la ultima şedinţă a Curţii de Apel. Sper ca în curând să avem o nouă conducere la Curte sau alte reguli şi să fie interpretată corect Constituţia. Noi considerăm că închiderea unui post de televiziune nu e o decizie corectă. Ce ţine de alte aspecte, nu aş vrea să comentez dacă este bine sau rău.

 

EPRESA: În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor care susţin aderarea la Uniunea Europeană a scăzut cu aproximativ 20 la sută. Care sunt motivele acestei scăderi a eurooptimismului la moldoveni?

 

Dirk Schuebel: Iarăşi aş vrea să menţionez faptul că nu dau crezare statisticilor  şi aş vrea să precizez faptul că oamenii confundă integrarea europeană cu Uniunea Europeană, care nu este una şi aceeaşi, iar pe de altă parte, oamenii se aşteaptă la nişte schimbări radicale rapide, însă este foarte dificil să faci astfel de schimbări într-un timp atât de scurt.

 

EPRESA: Recent, Uniunea Europeană a anulat interdicţia de călătorie în spaţiul comunitar pentru mai multe persoane din administraţia regiunii transnistrene. În aceeaşi zi, Evgheni Şevciuk a semnat un decret prin care introduce taxe vamale pentru un şir de produse moldoveneşti. În ce măsură această decizie se încadrează în „măsurile de încredere” promovate şi de UE?

 

Dirk Schuebel: În primul rând nu este nici-o legătura între acestea, dar ceea ce ţine de noile interdicţii –  am ajuns la înţelegerea de a fi eliminate. Consiliul Uniunii Europene a eliminat interdicţiile de călătorie pe teritoriul UE impusă încă din 2003 asupra foştilor lideri politici din regiunea transnistreană a RM. Prin această măsură, Consiuliul Uniunii Europene recunoaşte progresele negocierilor în format 5+2. Totuşi, interdicţia de călătorie ar putea fi reimpusă celor care îngreunează soluţionarea problemelor rămase în legătură cu şcolile moldoveneşti cu predare în grafie latină, de dincolo de Nistru.

Eu sunt optimist şi sper că vom atinge anumite scopuri, că vor fi înregistrate anumite progrese. La sfârşitul lunii noiembrie avem stabilită o întâlnire la Dublin, în cadrul căreia se va discuta situaţia politică, dar şi cea socială din Moldova. Un subiect pe care l-am putea aborda ar fi chiar şi deschiderea plajei de la Gura Bâcului.

 

EPRESA: Într-un studiu despre reglementarea transnistreană, lansat de un grup de experţi moldoveni, se sugerează necesitatea unei implicări mai active a UE în procesul de soluţionare a acestui „conflict îngheţat”. Care sunt planurile UE în acest sens?

 

Dirk Schuebel: Noi deja ne-am implicat mai mult, am devenit membri a Parteneriatului 5+2 din 2005 şi vom avea plăcerea să fim şi mai departe implicaţi. Dar acest lucru va fi posibil atât timp cât acesta nu va dăuna acestor relaţii. Ceea ce ţine de partea financiară, am făcut câţiva paşi înainte şi am alocat 12 milioane, iar în perioada ce urmează se preconizează să alocăm încă 28 milioane. Aceasta este o situaţie fără precedent şi noi ne bucurăm foarte mult că acum putem să conlucrăm mai bine cu actualul lider al regiunii transnistrene, ceea ce nu a fost posibil cu liderul precedent – Smirnov.

 

Autor: Ana Sîrbu



Comments are closed.

Alte articole